Sanatatea spermei constituie, impreuna cu puterea de fecundare, o caracteristica esentiala pe care sperma o are si de care depinde atat viata sexuala de cuplu normala cat si intemeierea unei familii. Spermatozoidul inainteaza cu o miscare rapida, combinata cu una de rotatie in jurul propriului sau ax, iar centrul mobilitatii se afla in piesa intermediara cu o viteza atinge 3 cm pe minut.

Influenta mediului asupra mobilitatii: Posibilitatea de miscare este legata de vitalitate. Orice factor daunator mobilitatii se repercuteaza si asupra viabilitatii, prin tulburarea metabolismului spermatozoizilor (glicoliza, procese respiratoare), si invers.

In genere, sperma si spermatozoizii sunt imobilizati de o aciditate excesiva si pot fi reactivati prin alcalinizare, daca durata expunerii la acid nu a fost prea lunga. Actiunea frenatoare a acizilor slabi si influenta stimulatoare a alcaliilor slabe pot avea un rol de seama in vivo, in diverse segmente ale tractului reproducator masculin si feminin.

Mai exista si alti factori importanti ce determina sanatatea spermei, care influenteaza motilitatea si supravietuirea spermatozoizilor in vivo, in special concentratia in diversi ioni si elemente nutritive, dilutia si tensiunea de oxigen. Astfel, in epididim si in parte in canalul deferent, spermatozoizii sunt imobili la un pH apropiat de neutralitate (Bishop, Mathews). In acest caz este probabil ca tensiunea redusa a oxigenului si absenta hidratilor de carbon au un rol mai important decat concentratia in ioni de hidrogen.

Presiunea osmotica este tot atat de importanta, ca si pH-ul. Milovanov si altii sunt de acord ca spermatozoizii sunt imobilizati mai usor de diluentii hipotonici, decit de cei hipertonici.

Temperaturile ridicate produc o activitate puternica a spermatozoizilor (hiper-kinezie), care ulterior le scurteaza viata, prin cresterea produsilor metabolici intermediari. Sperma poate fi in schimb racita mult sub 0°, fara a-si pierde puterea fecundanta; s-a constatat ca spermatozoizii tinuti la —79°, in prezenta glicerinei, isi pot recapata mobilitatea si isi conserva vitalitatea (Bunge si Sherman, 1953).

Nicotina, cafeina, chinina, bioxidul de carbon, sulfamidele in doza mare si toxinele microbiene au o actiune nociva asupra motilitatii. Dozele mici de penicilina o accentueaza, prin actiunea lor antibiotica (doze mai mari sunt insa daunatoare).

Aprecierea procentuala a motilitatii cere o oarecare experienta. Ea nu poate fi precis calculata intr-un camp microscopic in care se misca in toate sensurile zeci si sute de spermatozoizi. S-a propus de aceea utilizarea in ocular a unui disc rotund de ebonit, care sa suprime trei sferturi din camp. Se numara pe sfertul ramas liber elementele germinale in miscare si cele fixe.

De exemplu : se gasesc pe un cimp 30 de spermatozoizi mobili si 50, imobili. Raportind la 100, rezulta 37,5 spermatozoizi mobili.

Se citeste motilitatea la diferite intervale de timp, pentru a obtine cifra maxima, si se repeta lectura dupa 24 de ore, pentru a ne da seama de vitalitate.

intre 1 si 6 ore, 70—90% din spermatozoizi trebuie sa fie mobili ; intre 6 si 12 ore, valorile normale sint de aproximativ 40—60% ; intre 12 si 18 ore, 20—40%, iar intre 18 si 24 de ore, sub 20%.

Sanatatea spermei dupa cum se poate observa depinde de foarte multi factori, iar o influenta majora o au factorii genetici care sunt responsabili de insasi geneza spermatozoizilor.